Încă din copilărie, dragostea pentru tradițional se conturează după modelul părinților și al bunicilor, la fel a fost și în cazul Mariei și a lui Cosmin care au răspuns cu drag și entuziasm solicitării noastre de a partaja povestea legământului divin dintre ei: Nu știu alții cum sunt, dar eu când mă gândesc la locul copilăriei mele, la casa bunicilor mei din satul Bilca, localitate aflată la granița cu Ucraina, la ulițele satului bătătorite de jocurile copiilor, la livada cu pomi fructiferi unde ne jucam și alergam de ne sărea inima din loc, parcă-mi saltă și acum inima de bucurie. Așa își începe Ion Creangă faimoasele sale amintiri din copilarie, tot așa încep și eu această poveste a nunții noastre. Încă de mic copil îmi aduc aminte cum mama cosea la o camașă tradițională cu semne specifice din satul ei natal Bilca. Cosea ziua, când mai prindea răgaz de la treburile gospodărești, cosea și noaptea până târziu, pe la vecinii noștri câteodată, cosea zile, cosea săptămâni și parcă nu mai termina de cusut cămașa aceea. Și îmi mai aduc aminte cum eu și fratele meu ne-am pus la somn după o zi zdravănă de joacă prin sat, și mama, săraca de ea, cosea neobosită la camașă. Genele mi se uneau într-un somn greu, dar printre ele încă o întrezăream pe mama cu mișcări largi de mână, cum împungea și trăgea ața prin cămașă.
Mai târziu, drumul vieții m-a condus pe meleaguri străine de patria noastră. Căutând un viitor mai sigur decât acasă și dorind să cunosc o lume nouă, am început facultatea de informatică în Germania, orașul Göttingen. Începutul nu a fost ușor, oamenii erau cu totul altfel decât acasă, îi simțeam mai distanțați și mai reci. Nu m-am lăsat bătută, pe lângă zilele și nopțile petrecute pentru învățarea cursurilor de la facultate, am încercat să fiu prietenoasă tot timpul, să zâmbesc, să comunic deschis și să las deoparte toate prejudecățile. Am început și câteva joburi studențești, la facultate, ca și asistent și pe la alte firme din domeniul IT pentru a putea să îmi finanțez singură studiile. M-am integrat. Dar energia și puterea pentru a continua acest drum mi-a fost dată de la Dumnezeu si de la prietenii români din jurul meu cu care mă vedeam cât de des posibil. Eram o adevărată familie, ne ajutam și ne susțineam reciproc. Acum îmi dau seama că sângele românesc care curgea prin venele noastre, dorul de casă și de cei dragi ne unea atât de puternic. O altă mărturie românească pe care am purtat-o cu mine a fost costumul tradițional de Bucovina, cusut de străbunica mea. În zilele mari de sărbătoare eu purtam cu mândrie costumul la Biserică și astfel simțeam unirea cu cei de acasă, știind că și ei acasă tot costum tradițional poartă.
Însă, chiar și cu toate acestea, ceva lipsea. Anii au trecut între cursurile facultății, locul de muncă și drumurile spre țară de sărbători sau în vacanțe. Eram în căutarea unei dragoste adevărate, care să îmi dea stabilitate emoțională și să îmi coloreze armonios viața. Pe soțul meu Cosmin l-am cunoscut la un concert de colinde în Frankfurt, întâmplător sau nu, tocmai de 1 decembrie 2018, la centenarul marii Uniri. M-a atras chipul lui frumos alcătuit, umerii lați, statura impunătoare, brațele puternice.
La început am fost ceva mai rezervată, am vrut inițial să îmi deschid mintea înainte de a-mi deschide inima față de el. Cosmin însă a căutat tot timpul să mă cucerească și a folosit toate mijloacele pe care le avea la îndemână pentru a mă vedea fericită. M-a cucerit nu neapărat prin vorbe dulci și promisiuni deșarte, ci mai ales prin fapte concrete. M-a cucerit naturalețea, simplitatea și sinceritatea lui. Dar mai presus de atât, m-a cucerit credința lui nestrămutată în Dumnezeu și dragostea de țară. Pe lângă acestea, în momentele dificile, a știut să ierte, să își ceară iertare și să iubească necontenit. Am descoperit la el o inima caldă, un suflet deschis, gata să jertfească totul pentru o dragoste adevărată. Unele persoane își țin sufletul închis și oferă dragostea treptat, câte puțin. Cosmin a oferit totul de la început, și-a deschis inima larg și mi-a pregatit loc să intru în viața lui. Decizia de a ne căsători nu a întârziat să apară. La 6 luni după ce ne-am cunoscut am hotărât că vrem să petrecem restul vieții în doi, cu bucurii, cu necazuri, cu tot ce oferă viața și mai presus de atat, cu Dumnezeu înainte.
Astfel au început pregătirile de nuntă, sărbătorită în mod tradițional, inspirați fiind de frumusețea costumelor populare și de dorința de a face cinste strămoșilor noștri. De altfel, povestea cămășii de mireasă a început înainte ca Maria să îl cunoască pe Cosmin: Pasiunea mea pentru tradiția românească m-a determinat să caut și să apreciez costumele tradiționale atât din Bucovina, cât și din alte zone ale țării. De multe ori, târziu în noapte, căutam modele tradiționale, admiram cămăși vechi, adevărate opere de artă. Am descoperit grupul „Semne cusute în Acțiune” coordonat de Ioana Corduneanu și acest lucru a fost o adevărată revelație pentru mine. Am urmărit materialele postate aici, am învățat tehnicile de broderie și croi ale unei cămăși. Modelul cămășii de mireasă l-am găsit după o cămașă de Muscel din anul 1937, aparținând Ioanei Lungu. Am fost realmente vrăjită de acea cămașă, o visam ziua și noaptea. Nu mi-am găsit liniștea până când am cumpărat materialele și am început lucrul. Au fost multe ore de muncă, dar am fost tot timpul convinsă că acea cămașă va fi într-o bună zi cămașa mea de mireasă. Nu știam la început cine va fi mirele meu, dar știam cum va arăta cămașa mea de mireasă. Mai târziu, după ce l-am cunoscut pe Cosmin, am descoperit și m-am înscris în atelierul de cusut „Frankfurt coase ie” din cadrul
Bisericii noastre. Aici am primit multă energie pozitivă și încredere în forțele proprii. Și ce frumos este când ai surori de atelier care lucrează ca și tine! Ce frumos este când ai unde să găsești sfaturi și îndrumări fără să trebuiască să răscolești tot internetul și o mulțime de grupuri virtuale. Aici am găsit ajutor pentru a realiza cămașa mirelui, o cămașă pereche și în armonie desăvârșită cu cea a miresei.
Nunta a fost foarte frumoasă, exact așa cum și-au dorit-o mirii noștrii, cu invitați de suflet, cu mese împodobite cu floarea soarelui și cu multă veselie, pe fundalul baladelor și al cântecelor tradiționale interpretate de către nași și prieteni. Am avut parte de o nuntă măreață, în satul natal al mirelui, Cornuțel Banat, sat de ucraineni. Atât noi cât și invitații noștri, am fost înveșmântați în hainele străbunilor noștri. Binecuvântarea Lui Dumnezeu am primit-o în catedrala istorică „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Caransebeș, construită în anul 1725. Am sărbătorit cum se cuvine, cu multă voie bună, cântece și balade folclorice acompaniate de chitara prietenului nostru Cosmin. Repertoriul vocal a fost ales cu grijă și susținut de nașii și prietenii noștri apropiați. Atmosfera a fost intimă, familiară. Albul hainelor tradiționale strălucea sub razele calde ale soarelui, până și florile de floarea soarelui aflate la mesele noastre nu se mai uitau după soare, ci după oamenii frumoși și veseli din acea zi minunata de 26 iulie 2020.
Buchetul și coronița miresei au fost inspirate de natură, utilizând flori de lavandă și flori de câmp.
Maria și Cosmin locuiesc în străinătate dar își doresc foarte mult ca într-o bună zi să se întoarcă acasă, alături de familie și prieteni. Încheiem povestea acestei nunți cu gândul și dorința înflăcărată de a ne întoarce acasă, în România noastră dragă. Străinătatea ne-a învățat multe lucruri, dar cel mai de preț lucru pe care l-am învățat este că ne iubim țara, ne iubim tradițiile, iubim meleagurile și plaiurile natale. Și ne vom întoarce acasă!
Vă urăm ani binecuvântați împreună!
Furnizori/Colaboratori în realizarea acestui eveniment:
Fotograf: Benedict Art Photography
Videograf: Sarafilms
Vestimentația tradițională: Cămășile mirilor au fost cusute chiar de către mireasă, cu sprijinul atelierului Frankfurt coase ie, cizmele mirelui și opincile miresei au fost realizate de către Grigore Lup
Locația petrecerii: Restaurantul „La Arcade”, Carasebeș
Biserica: Catedrala istorică „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, Caransebeș
Cor cununie religioasa: Ethos, Caransebeș
Verighetele: Bijuteria Stil, Timișoara
Coafura și machiajul: Anamaria Dragușin Caransebeș
Aranjamentele florale: Diana Furdi
Muzica: balade și cântece tradiționale interpretate de către nașii și prietenii mirilor
Invitațiile: Invitații de Nuntă Handmade by Cristina
