Ne-am născut din doi giganți
Latinii, tracii din Carpaţi,
Aici, pe mândrul dulce plai,
Asemeni unui colţ de Rai.
Olah, valah, râmlean, român,
Suntem un neam daco-roman,
Căci Dacia e portaltoi,
Iar Roma mugurul altoi.
În limba latină regăsim expresia Mille viae ducunt homines per saecula Romam sau pe românește: Toate drumurile duc la Roma. Aurelian și Ioana s-au cunoscut acum 7 ani la Roma și de atunci au fost împreună.
Ei provin din zone diferite, respectiv Moldova și Maramureș, Piatra Neamț și Petrova, dar și-au găsit fericirea împreună la București.
Aurelian este antreprenor, iar Ioana este reporter la Digi24, iar povestea lor de iubire înseamnă și o inițiativă comună de a promova tradițiile românești.
Credem cu tărie în România, în tradiții, în spiritul strămoșesc, în satul arhaic. Iubim muntele și marea, oamenii harnici și blânzi, liniștea și apusurile. Călătorim prin țară cât de des avem ocazia, pentru că ne dorim să cunoaștem fiecare bucățică din pământul pe care noi îl considerăm sfânt și de care trebuie să avem grijă, mai ales în vremurile grele pe care le trăim.
Când am decis să ne căsătorim, am știut amândoi că trebuie să o facem în spirit românesc. De aceea am ales să reînviem și să ducem mai departe o tradiție aproape pierdută. Au trecut peste 50 de ani de când nu a mai fost construit un cort de lemn, în satul meu natal.
Nunta celor doi a avut loc la Petrova, județul Maramureș, la biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Din dorința de a conserva tradițiile românești și de a aduce aminte oamenilor cum se distrau moroșenii odată, au decis ca nunta lor să fie una tradițională respectând toate obiceiurile pe care le știau din zona lor.
Vedem tot mai multă lume care se îndepărtează de tradiții, se îndepărtează de felul în care au crescut și astăzi valorile nu mai sunt cele pe care noi le-am învățat de la bunici. Și cumva ăsta a fost motivul pentru care noi ne-am dorit să facem o nuntă tradițională, urmând regulile străvechi. – preluare emisiunea Bonton, Digi24, din 30.09.2018.
O nuntă tradițională cere un port tradițional pe măsură, iar mirii nostri au îmbrăcat veșminte tradiționale cu valoare sentimentală și vechime.
Mirii au purtat costume populare vechi, din colecția personală.
Mireasa – zadiile bunicii, ie autentică din Petrova, cununa a fost împrumutată de la Măriuca Verdeș.
Mirele – costum popular autentic din județul Neamț.
Mirii au rugat invitații să caute în hainele vechi de la bunici veșminte tradiționale iar aceștia au onorat această dorință.
Pe aceeași linie tradițională au fost realizate și aranjamentele florale și buchetul miresei.
Aranjamentele florale – florile câmpului – au fost realizate de Mihaela Lucaci, o bună prietenă. Buchetul miresei a fost aranjat de nașă, din grâu uscat și busuioc verde.
Pe vremuri nunțile se desfășurau în corturi instalate în curtea sau grădina mirelui și în zona Maramureșului cortul era de lemn realizat de meșteri ai satului. Mirii au respectat tradiția și ajutați de prieteni, familie și vecini au creat o locație de nuntă tradițională din cortul de lemn realizat de meșteri locali.
Omul de la țară a fost dintotdeauna gospodar și… creativ. Pe vremuri, nu existau restaurante, așa că nunțile se petreceau la cort. Și nu orice fel de cort, ci unul construit din lemn, de cei mai pricepuți meșteri.
La Maramureș, vorba bună și gândul curat încă ține satul unit. Așa că provocarea întoarcerii în timp a devenit mai ușoară și datorită oamenilor care s-au implicat în pregătiri. Doi meșteri din sat au construit un cort pentru prima dată, chiar dacă lucrează cu lemnul de o viață, iar rudele, vecinii și prietenii au făcut fiecare ce au știut mai bine. De la adunatul fânului, până la cele mai mici detalii organizatorice. Mirii și-au dorit pentru evenimentul lor un loc în natură, în satul arhaic, așa că au ales livada cu pomi, sus pe deal. – preluare emisiunea Bonton, Digi24, din 30.09.2018.
Din vremurile străbune, în Maramureș, tot satul participa la pregătirile de nuntă cât și la petrecere.
Întreaga comunitate lucra pentru bunul mers al unei nunți.
Au fost mulți cei care ne-au ajutat să facem totul așa cum se făcea pe vremuri:
Meșterii din sat: Vasile Popan, Dumitru Ghergheș, Ghiță Gaboran, cel a asigurat curentul și a construit o instalație electrică exact cum ne-am dorit, cu ghirlande prin copaci și luminițe în toată livada
Vecinii ne-au ajutat să strângem fânul, să aducem apă, să „îmbrăcăm“ cortul cu țoluri, cergi, icoane și ștergători
Familia care ne-a ajutat să aducem mesele, scaunele de la căminul cultural, frigiderele și băuturile. Cu toții ne-au oferit sprijin fizic și moral. Mătușile mele, verișorii, verișoarele, cu toții ne-au ajutat la pregătiri
Nașii, stegarul, preotul, familia, vecinii, nuntașii – tuturor le datorăm recunoștință și le mulțumim că au îmbrăcat costume populare specifice locului din care se trag.
După slujba de căsătorie, alaiul a pornit spre locul petrecerii, condus de călăreți.
La nuntă s-a cântat și s-a dansat pe melodii tradiționale până dimineața. Au mâncat bucate tradiționale gătite de o socăciță cu experiență în nunți tradiționale.
Surpriza de la miezul nopții a fost focul de tabără, în jurul căruia s-au recitat balade și s-au încins hore.
Nu au lipsit nici strigăturile cu găina sau îmbălțuitul miresei, obiceiuri specifice Maramureșului, care se păstrează până-n zilele noastre. Veselia a ținut până-n zori de zi, când fiecare a pornit spre casa lui un pic mai bogat: nuntașii, bucuroși de experiență, iar mirii, recunoscători pentru cea mai de preț lecție: se poate să-i dăm trecutului continuitate! – și uite așa ei au decis să păstreze cortul creat la nunta lor și să-l ofere spre închiriere pentru evenimente tradiționale – mai multe detalii puteți regăsi pe pagina lor Plai moroșenesc.
Casă de piatră!
Furnizori/Colaboratori în realizarea acestui eveniment:
Locația petrecerii: Cort tradițional din lemn, construit în livada casei mirilor, cu ajutorul meșterilor din sat – Cortul poate fi închiriat pentru evenimente tradiționale – Plai moroșenesc
Biserica: Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, Petrova – Josani
Fotograf: Dragos Asaftei
Vestimentația: Mirii au purtat costume populare vechi, din colecția personală. Mireasa – zadiile bunicii, ie autentică din Petrova, cununa a fost împrumutată de la Măriuca Verdeș. Mirele – costum popular autentic din județul Neamț
Coafura: Rafaela Mekker, Salon Radians
Machiajul: Nicoleta Ioana Crisan
Aranjamentele florale și buchetul miresei: realizate din flori de câmp de către Mihaela Lucaci, o bună prietenă. Buchetul miresei a fost aranjat de nașă, din grâu uscat și busuioc verde.
Muzica: Muzică populară din Maramureș – Maria și Petre Orza
Tortul și prăjiturile: Prăjiturile cu măr și cu brânză, după rețete vechi, au fost făcute de o socăciță din sat, cu experiență în nunți tradiționale. Tortul a fost realizat de Diana Ciopac, educatoare în localitatea Petrova.
