“Femeia, cu pricepere și măiestrie artistică, a făcut hainele din tot sufletul ei, nemuritosor firește. A cusut fiecare frunză, floare, figură. Avea în memorie fiecare etapă a lucrăturii- de la lână brută, la fie, la țesătură. Fiecare împunsătură de ac trecuse prin zâmbetul, lacrima, dragostea ei. Cusătura descrie chiar ținta finală- lumea fără dor. Deci portul popular reprezintă o recapitulare simbolică a întregii mitologii și cosmogonii de început.”
Profesor Pavel Panduru

Georgiana și Andrei Blaj sunt doi dintre oamenii cu spirit liber, nonconformiști, care au reușit să pună în valoare, prin intermediul nunții lor, bogăția simbolică și coloristică a costumului popular românesc regăsit în diferite zone ale tării… și nu numai: „Portul tradițional al mirilor și nașilor (precum și o parte din cel al familiei) face parte din colecția privată a familiei Blaj și are vechime mai mare de 50 de ani. De altfel, aproape toți invitații care au avut port popular complet (fie din zona Bucovinei, Maramureș, Neamț, Banat, Brașov sau chiar Leipzig) au atentat la lăzile de zestre ale rudelor, cunoștințelor, vecinilor. A fost un efort susținut de a scoate la lumină costume populare uitate”, mărturisește Georgiana.

Putem spune că nunta lor e o poveste a poveștilor… cele ale fiecărui invitat care a purtat cu mândrie veșminte populare: „dincolo de haină în sine, costumele pe care le-am avut noi și invitații au povești și istorie. Nunta noastră nu a fost numai despre noi, cei prezenți. Fiecare invitat și portul cu care s-a mândrit a avut povestea lui. Una dintre cele mai drăguțe este a cavalerului de onoare, Arti, care a luat la o ultimă petrecere bundița uncheșului de la Grănicești (Suceava). Pentru că portul popular era cel ”de bun” uncheșu vrea să fie înmormântat cu el și a considerat că merită o petrecere pe cinste înainte”, Georgiana.

Pentru Georgiana și Andrei momentul în care au îmbrăcat prima oara straie populare le-a rămas întipărit în suflet și a reprezentat unul dintre motivele pentru care au decis să organizeze nuntă tradițională : „prima oară când am purtat un costum popular a însemnat o emoție în sine, cu valoare intrinsecă, incomparabil mai mare decât cea produsă de proba unei rochii albe sau a unui costum”.

Georgiana ne povestește ce i-a determinat, alături de motivul amintit anterior, să realizeze această sfântă uniune în stil tradițional: în primul rând, faptul că inițial nu am vrut să facem nuntă. Niciunul dintre noi nu este fan al petrecerilor care TREBUIE făcute și nici al abordării ”facem că așa se face”. Prin urmare noi am decis să facem altfel. Întregul concept al evenimentului a fost să ne scoatem prietenii din oraș, să îi ducem în munte pentru câteva zile și să îi „izolăm” de viața de zi cu zi. Și, de ce nu, să îi provocăm.

Pasul de la a nu face nuntă, până la a organiza acest eveniment după obicei străbun, a fost susținut de argumente care pur și simplu au invitat în această direcție, după cum ne mărturisesc în continuare mirii: conceptul de nuntă tradițională l-am gândit ca alternativă pentru cununia religioasă și a avut mai multe argumente valide care să îl susțină: faptul că stilul nostru de viață (și principiile după care trăim) se pliază destul de puțin pe ideea de rochia albă și voal și costum la patru ace cu floare în piept. În plus, am decis că prinți și prințese, putem fi în fiecare zi, dar după definiția noastră. Faptul că Elisabeta (soacra cea mare), din momentul în care am lansat ideea de nuntă tradițională a demarat un proiect în sine de răscolit toate lăzile de zestre din familie și din satele ascunse ale Bucovinei, găsind adevărate comori cu care să ne gătească; faptul că tot peisajul ne îmbia în direcția asta. Mănăstirea la care am făcut cununia religioasă este una micuță, simplă și luminoasă, cu o grădină superbă care avea la acea vreme flori de primăvară și copaci înfloriți, cu muntele în spate și nu în ultimul rând faptul că invitații au intrat în joaca noastră și au răspuns activ provocării de a „se mândri” cu portul din zona din care vin. Am avut, așadar, reprezentanți din zona Bucovinei (și de munte și de câmpie), din Banat, Maramureș, Brașov, Neamț și chiar din Germania. Și peisajul a fost unul minunat.

Taina cununiei religioase a fost oficiată la Mănăstirea catolică Congregatio Jesu din Timișu de Sus “de către părintele Bulai, de la Biserica italiană din București”, iar cea civilă a avut loc la Primăria Predeal.

Coloana infinitului a lui Brâncuși a fost sursă de inspirație in realizarea verighetelor și… măsură a iubirii lor: verighetele noastre au fost proiectate special, având ca inspirație coloana infinitului. Au fost foarte profesioniști și am lucrat foarte bine cu echipa Valmand, magazinul din Nicolae Filipescu, București, ne spune Georgiana. 

Nunta Georgianei și a lui Andrei a reprezentat un moment al bucuriei împărtășite doar cu familia și cei apropiați, unde ajutorul socrilor mari, profesionalismul și dedicarea colaboratorilor în organizarea evenimentului, frumusețea prin simplitate a mănăstirii în care au oficiat cununia religioasă, peisajul, „masa câmpenească cu produse de casă din Bucovina, cu vinuț și pălincă produse special pentru eveniment”, hotărârea lor de a trăi acest moment după placul sufletului și aprecierea manifestată față de cultura populară au adus culoare, veselie și au creat amintiri de povestit cu zâmbete largi: „am decis să facem un eveniment doar cu prietenii apropiați și familia (<100 persoane) și am făcut totul exact așa cum am dorit. Am avut și parteneri foarte buni și super implicați și mă refer la managerul hotelului Hart (dl. Emil Lungeanu) care a fost 24/24 alături de noi cu suport, sugestii, proactivitate, cei de la Happy Cake Brașov care ne-au făcut mini-tortulețe exact așa cum am vrut noi, deși am discutat cu ei doar pe telefon, maicile de la mănăstire care au văzut evenimentul ca fiind al lor și ne-au fost alături trup și suflet, preotul nostru din București care s-a mobilizat și a venit la Predeal și tot așa. Desigur, cel puțin pe partea de nuntă tradițională, Elisabeta și Francisc (socrii mari) au fost cheia, de la pregătit costumele, la gătit și înveselit invitații cu palincă și afinată :)”.

Casă de piatră și multă sănătate!

Furnizori/Colaboratori în realizarea acestui eveniment:

Locație: Hotel Hart din Timișu de Sus
Verighete: Valmand, Bucuresti
Aranjamente florale si buchet mireasa: Petale de poveste – Ioana Chelmea
Fotograf: Lumos.ro – Madalin-Silviu Bosinceanu
Muzica: DJ & MC: George Filip & Eduard Dodoi de la efEvents Brașov
Hair stylist: Brașov Beauty Lounge
Make up: Brașov Beauty Lounge
Cofetărie: Happy Cake Brașov
Cocktail Bar: VanFruct Mendeleev